Fotbal vișeuan (scurt istoric) - Club Sportiv Vișeu - Asociația Sportivă Vișeu - Bradul Vișeu de Sus

Fotbal vișeuan
Bradul Vișeu de Sus

(scurt istoric)

-partea 1-
Perioada 1932-1972
-Autor Petrache Mureș-
-Tehnoredactare Daniel Andreica -

Mărturisim de la bun început că gândul nostru de a alcătui această (scurtă) istorie a fotbalului vișeuan și-n  deosebi a echipei Bradul, a întâmpinat multe greutăți până a deveni faptă. În lipsa aproape totală a documentelor scrise, s-a apelat la aducerile aminte ale unor foști jucători, conducători, sau simpli spectatori, cărora le aducem pe această cale sincere mulțumiri. Este aceasta și  unul din motivele pentru care n-am poposit prea mult asupra perioadei de pionierat a fotbalului pe aceste meleaguri.

Până în 1932 nu putem vorbi de o activitate sportivă organizată. Abia în acest an, mai precis într-una  din duminicile lunii aprilie, tineretul amator din comuna (pe atunci) Vișeu de Sus, mobilizat de Găvrilă Zakarias și Iosif Fülöp, se constituie în Clubul  Sportiv Vișeu (C.S.V), avându-l ca președinte pe căpitanul Grigorescu, comandatul campaniei de grăniceri din localitate. În același an 1932, prin strădaniile avocatului dr. Zoltan Man, s-a obținut acceptul Consiliatului Agricol Județean Maramureș, de a se amenaja un teren de fotbal numit Paduri. Stadionul, construit prin efortul multor amatori ai sportului din Vișeu, a fost inaugurat în luna mai 1932 cu ocazia primului joc oficial susținut de C.S. Vișeu în campionatul echipei ASTRA-MARAMUREȘ din Sighet. C.S.V a activat în campionatul districtual timp de doi ani, fiind subvenționat de frații FRUCHTER, C.A.P.S * (Casa Autonomă a Pădurilor de Stat), prin persoana lui Virgil Ițoaie, iar mai târziu, de un club sportiv al comunității evreiești din Sighet pe nume SAMSON. Aceștia îi asigurau echipament, mingi de fotbal și alte necesități, doar pentru ca echipa din Vișeu să le servească drept partener de antrenament. Acest lucru ne duce, desigur, la concluzia că Samson, era în acea vreme o echipă mai puternică. Între aceste două cluburi aveau loc însă, și meciuri oficiale în competiția districtuală, ca de altfel, și între C.S.V și  alte echipe sighetene: Mureșul (echipa grupului 5 Vânători), M.S.E (echipa orașului), Astra-Maramureș. Printre cei care au apărut culorile roșu- liliachiu ale clubului vișeuan, s-au numărat: Găvrilă Șimon, Fiși Fruchter, Gheroghe Kovacs, Jakob Hagel, Alexander Rotschild, Dezideriu Fruchter, Sergiu Vulpe, Alexandru Gyöngy (bătrânul), Eugen Riskovics, Găvrilă Zakarias – căpitanul  echipei.

          În 1934, datorită unor neînțelegeri între jucători, C.S.Vișeu s-a destrămat, astfel că  în continuare nu mai poate fi vorba de nici o echipă reprezentativă a orașului  de azi până în anul 1944. Aceasta reiese și  din ”tabloul alfabetic pe Ținuturi și Orașe ale Asociațiilor Sportive Afiliate cu adresele lor”, publicat în ”Anuarul Sporturilor U.F.S.R (Uniunea Federațiilor de Sport din România) 1939-1940, în care Vișeul nu figurează cu nicio asociație la vreo disciplină, în timp ce vecinii noștri, sighetenii, aveau echipele de fotbal Astra Maramureș, Crișana, Ferar, Kolping, Macabi, Samson, Stăruința, Uzinele Electra, Westul, precum și Clubul Atletic cu secții de atletism, fotbal și tenis de câmp.

Sporadic se mai organizau întâlniri amicale cu echipele din Dragomirești, Ocna Șugatag, Bocicoiu Mare, Baia Borșa, Rodna Veche – localități în care, de asemenea, existau încă prin anii `30-40 amatori de fotbal.

Era pe la sfârșitul anului 1945 când, cu ajutorul efectiv al organizațiilor sindicale, precum și al unor pricepuți amatori ai vieții sportive, ca: Gv. Zakarias, Iosif Chirilă, Iosif Leicher, Gv. Kulcsar, s-au pus bazele unei adevărate echipe, care a participat ani la rând în campionatele teritoriale (raion, județ, regiune) sub diferite nume: C.A.P.S, Recolta, Avântul. Prin anii 1947-48 au venit aici de la Șantierul de construcție al Căii Ferate Salva-Vișeu, câțiva tineri talentați, cum au fost: Gh. Ștefănescu, C. Burdea, I. Beclenaș, V.Oanea. Împreună cu localnicii L.Szigetti, Ad. Kramer, Anton Lang, Vasile Lang, Iosif Niczky, Fr. Scaultz, Eugen Gall, Csordas, M. Schmidt și alții, ei au format o echipă de temut, reușind ca în 1949 să câștige campionatul regiunii Rodna. Clubul avea mulți suporteri inimoși în rândul vișeuanilor, care îl însoțeau adesea cu 2-3 camioane în meciurile din deplasare.

În anul 1951 în localitatea noastră se înființează încă  o asociație de fotbal purtând numele de SPARTAC și având la conducere pe Idel Fruchter, ajutat de Rudolf Pankler și Voicu Ștefănescu (medic). Această echipă, alături de Avântul, va reprezenta mult timp fotbalul vișeuan în competițiile interne. Astfel, spre exemplu, ziarul „Sportul popular” din 12 aprilie 1952 anunța programarea următoarelor meciuri în Cupa R.P.R regiunea Rodna: Metalul Baia Borșa – Armata Borșa, Avântul Borșa – Dinamo Vișeu (o echipă fără veleități), Iza Dragomirești – Spartac Vișeu și  Avântul Leordina – Avântul Vișeu.

Peste trei ani, în 1954, Spartac își va schimba denumirea în Progresul. E aproape inutil să mai menționăm că între cele două cluburi din Vișeu, adică Spartac (Progresul) și Avântul, a existat o frumoasă rivalitate sportivă, fiecare echipă avându-și suporterii săi. Printre „isprăvile” reușite de Progresul este și meritosul loc 3 ocupat în  edițiile 1956-1957 și 1957-1958 ale campionatului regiunii Baia Mare, avându-le în față pe Chimistul Baia Mare și  Unio Satu Mare. Iată formația Progresului aliniată în acei ani:  I. SCHMILAR (C. CSÖSZ) – M.SCHMIDT (ȘICLOVAN), I. BUTYKA, I. ANDREICA, AD. KOVACS, I RADU – D. BESKID, T.RACZ, I. MIHALACHE (P.PETRICĂ), N. ZZURSZA, I. HURULEANU.

La 24 august 1952 consemnăm darea în folosință a unui nou stadion, construit în centrul comunei (locul actualelor blocuri 14C, 14F,  I.P.E.G), cu o tribună de lemn acoperită, suficient de încăpătoare pentru numărul de spectatori prezenți la meciuri. Evenimentul a fost marcat de primul meci de campionat: Avântul Vișeu – Armata Bistrița. De acum încolo, timp de aproape două decenii, mai precis până în toamna anului 1970, aici au clocotit pasiunea celor din arenă și trăirile spectatorilor care-i priveau din tribună și care-și împărțeau simpatiile, așa cum am mai amintit, între Avântul și Progresul. O preocupare pentru pepiniera de jucători a Vișeului s-a manifestat încă de pe acea vreme. În sprijinul acestei afirmații este întâlnirea de juniori Vișeu – Sighet din 17 aprilie 1955 din cadrul „Cupei Orașelor” pe țară – etapa I. Sighetenii au avut câștig de cauză, s-au calificat în etapa a -II-a, unde au pierdut însă, în fața băimărenilor cu 1-2.

După cum reiese dintr-un anuar al sporturilor, la 15 iulie 1956, orașul nostru (comuna Vișeu fiind deja proclamată oraș) găzduiește și două meciuri internaționale: Dinamo Vișeu (pitici) – Dozsa Budapesta (pitici) 0-0 (!) și Recolta Vișeu – Termes Budapesta 6-5 (3-3).

Nu ne putem despărți de perioada existenței celor două echipe, fără să-i amintim pe câțiva doar dintre cei care au jucat sub culorile uneia sau alteia și, n-au dispărut nici azi din inimile suporterilor: frații Anton și Vasile Lang, Gh. Ștefănescu (devenit arbitru de prestanță), Vasile Onea, Gh. Andreica, Nicolae Gurău, Fr. Schultz, Ion Mihalache, Ad. Kramer (un remarcabil portar), Eugen Gall, Iosif Niczky, Matei Schmidt, Iosif Butyka, Nicolae Chindriș, Gh. Bordea, Ad. Kovacs, , Ion Blejan, Giyueka Schmidt, Dezideriu Beskid, Ion Schmillar, Miki Zsurzsa, Carol Csösz, Ion Șiclovan, Alexandru Gyöngy (temut golgheter), Vasile Gyöngy, Romică Ignat, Iosif Kolozsvary, Vasile Mereuță, A. Mottl.

Cu patru etape înainte de finalul campionatului 1957/1958, Avântul este nevoit să suporte o suspendare de patru etape, ceea ce a determinat echipa să se retragă din competiție, considerându-se că, în condițiile de mai sus, o retrogradare nu mai putea fi evitată. Odată cu consumarea acestui campionat (1957 – 1958) al regiunii Baia Mare, cele două echipe vișeuane fuzionează și, probabil, ca nici una să nu se supere, noua grupare s-a numit „Asociația Sportivă Vișeu” (A.S.Vișeu). Majoritatea componenților proveneau de la „Avântul” întrucât mulți jucători ai Progresului se retrăseseră din activitate cu acest prilej, fiind și înaintați în vârstă. Iată, de altfel, formația aliniată de A.S.Vișeu în 1958/59: I. Schmilar- N. Bodea, Gy. Schmidt, N. Roman – I. Bodea, T. Vultărar – D. Beskid, T. Racz, Ad. Kovacs, N. Zsurzsa, A. Lang. Sub acest nume, A.S.Vișeu a jucat doar doi ani în campionatul regional căci, în 1961 trece sub tutela fericită a Unității Forestiere de Exploatare și Transport (U.F.E.T), luând o denumire mult mai potrivită: BRADUL !

Emblemă de Daniel Andreica

          Ediția 1961/1962 a campionatului regional s-a desfășurat în două serii: Gutinul și Someș. Primele opt echipe din fiecare grupă urmau să formeze din nou o singură serie pentru viitorul campionat. Cum ai noștri s-au clasat doar pe locul 9 în seria Gutin, anul următor au fost nevoiți „să tragă” în inter-raional. Este adevărat, aici au ocupat locul 1, fără să cunoască înfrângerea și au revenit în campionatul regional  1963/1964, având și-n continuare evoluții bune. De pildă, în 1966/1967, în seria Gutinului, Bradul a ocupat locul 4, la egalitate de puncte cu C.I.L Sighet de pe locul 3 (22 puncte).

Reorganizarea teritorial-administrativă a țării noastre a impus transformarea campionatului regional 1967/1968 într-unul inter-județean. La finele acestei ediții, Bradul s-a clasat pe locul 2 cu 43 de puncte (21 de victorii, un meci nul și 8 înfrângeri) și, împreună cu Topitorul Baia Mare (locul 1), C.I.L Sighet (locul 3) și Constructorul Baia Mare (locul 4), a promovat în seria a VII-a a diviziei „C”. Menționăm că eșalonul al-III-lea al fotbalului nostru, începând cu 1968/1969, s-a desfășurat după o nouă formulă: a crescut numărul seriilor (de la 4 la 8) și al  echipelor, de la 56 la 128, împărțite în 8 serii a câte 16 echipe. Așa se explică de ce la sfârșitul campionatului regional 1967/1968 au promovat în divizia „C” patru echipe (printre care și a noastră) în loc de una. Din seria a VII-a făceau parte echipe experimentate ca: Unirea Dej, Olimpia Satu Mare, Victoria Carei, Topitorul Baia Mare, C.I.L Sighet. Iată lotul Bradului Vișeu care a reușit performanța promovării fotbalului vișeuan în campionatul republican, divizia „C”: Iosif Kolozsvary, Gheorghe Pop, Alex Mottl, Iohan Roman, Geza Hener, Ludovic Hagel, Miklos Lang, Ion Condruc, Paul Bordeianu, Grigore Marincat, Ion Grigoraș, Emeric Babuczki, Dezsö Beskid, Aurel Sasu, Ludovic Roman, Ion Bordeianu, Teodor Vulturar. Multă lume îi știa pe numele mic: Ioska, Pâcu, Ianes, Geza, Laly, Miki, Nelu, Poli, Grindei, Gudui, Deszku, Aurică, Ianoș. Ca antrenor și-n același timp jucător activ D.Beskid, care a fost socotit de majoritatea cunoscătorilor în materie, cel mai bun produs al fotbalului din acest ținut. Într-adevăr era un veritabil „turn de control al terenului”, cu o tehnică desăvârșită, capabil să organizeze jocul și să distribuie mingi cu u o rară eleganță. Era, spunem noi, păstrând proporțiile, un fel de Beckenbauer al Vișeului. Toată stima noastră pentru acest fidel și statornic jucător al Bradului, care, din 19? este stabilit cu familia în R.F. Germania.

Revenind la echipa vișeuană, pe scena divizei C, Bradul a debutat, avându-l la conducerea tehnică pe Dezideriu Vaida – antrenor – un om între două vârste, venit de la Fălticeni. Din păcate, primul campionat 1968 / 1969 – nu ne-a fost deloc favorabil: echipa s-a clasat doar pe locul 15, echivalent cu retrogradarea:

Seria VII
1.	Olimpia Satu Mare	30	20	9	1	62-	14	49
2.	Victoria Carei	30	19	8	3	74-	18	46
3.	Unirea Dej	30	15	5	10	69-	32	35
4.	Gloria Bistrița	30	14	6	10	57-	29	34
5.	C.I.L Gherla	30	13	3	14	38-	38	29
6.	Unirea Oradea	30	12	5	13	27-	40	29
7.	Someșul Satu Mare	30	11	6	13	46-	46	28
8.	C.I.L Sighet	30	11	6	13	33-	50	28
9.	Constructorul Baia Mare	30	10	7	13	34-	49	27
10.	Dacia Oradea	30	11	4	15	38-	45	26
11.	Metalul Salonta	30	11	4	15	31-	42	26
12.	Bihoreana Marghita	30	10	6	14	18-	45	26
13.	Dinamo Oradea	30	10	5	15	28-	30	25
14.	Topitorul Baia Mare	30	10	5	15	35-	63	25
15.	Bradul Vișeu	30	10	4	16	27-	51	24
16.	Minerul Baia Sprie	30	10	3	17	39-	64	23

La puțin timp după terminarea campionatului însă, Unirea Oradea anunță Federația că se va retrage din competiție, astfel  că pentru următoarea ediție, 1969/1970, locul acesteia va fi luat de Bradul. În acest fel n-a mai putut fi vorba de retrogradare. A fost un moment providențial, deoarece în următorii 11 ani vișeuanii nu vor mai „cocheta” niciodată cu locurile periculoase ale clasamentului.                  

În următorul campionat 1969/1970 vișeuanii au fost repartizați în  aceeași serie a VII-a. În etapa a 17-a ei au reușit o „floare rară”,  victorie în deplasare, și încă cu 3-0, în fața echipei Dinamo Zalău. O întâlnire tranșantă pentru bistrițeni a fost cea de la Vișeu din 19 aprilie 1970 (etapa 21) în care victoria a revenit cu 2-0 Bradului în urma unui joc foarte bun. Cei de la Gloria vor promova totuși în divizia B. Să mai notăm că 1970 a fost anul marilor inundații, care a perturbat desigur, într-o măsură oarecare, desfășurarea campionatului (retur). În clasamentul inter-maramureșean:  

1.	Bradul Vișeu	8	5	1	2	13-	11	11
2.	C.I.L Sighet	8	4	2	2	19-	10	10
3.	Chimistul Baia Mare	8	4	1	3	10-	7	9
4.	Constructorul Baia Mare	8	2	2	4	11-	15	6
5.	Topitorul Baia Mare	8	1	2	5	7-	17	4

Seria -VII-
1.	Gloria Bistrița	30	20	5	5	82-	24	45
2.	Victoria Carei	30	17	7	6	55-	24	41
3.	C.I.L Gherla	30	16	7	7	50-	35	39
4.	C.I.L Sighet	30	16	6	8	49-	31	38
5.	Dermata Cluj	30	14	7	9	47-	23	35
6.	Someșul Satu Mare	30	13	5	12	41-	31	31
7.	Unirea Dej	30	12	7	11	52-	44	31
8.	Chimistul Baia Mare	30	12	7	11	45-	41	31
9.	Bradul Vișeu	30	14	2	14	35-	48	30
10.	Constructorul Baia Mare	30	12	4	4	41-	47	28
11.	Metalul Salonta	30	9	6	15	25-	54	24
12.	Foresta Năsăud	30	9	5	16	39-	53	23
13.	Topitorul Baia Mare	30	10	3	17	39-	56	23
14.	Dinamo Zalău	30	7	8	15	28-	52	22
15.	Bihoreana Marghita	30	8	5	17	25-	49	21
16.	Dacia Oradea	30	6	6	18	23-	64	18

În ediția 1970/1971 Bradul a fost nevoit să joace câteva partide pe terenul Minerului din Baia Borșa întrucât la Vișeu se construia terenul cel mare, de la confluența Vaserului cu Vișeul. La 1 noiembrie 1970 însă, Bradul dispută primul său meci pe acest stadion, întâlnind în etapa a 10-a pe Arieșul Turda. N-a lipsit mult să călcăm cu stângul pe acest nou stadion, deoarece oaspeții conduceau la pauză cu 2-0. În cele din urmă reușim egalarea prin Oroș (70) și Beskid (90). Deși a pierdut 9 puncte pe teren propriu, vișeuanii reușesc 5 pe cele din deplasare, clasându-se în final pe locul 11.

Seria -VII-1970-1971
1.	Arieșul Turda	30	17	7	6	69-	31	41
2.	Unirea Dej	30	18	5	7	66-	29	41
3.	Victoria Carei	30	17	4	9	41-	26	38
4.	C.I.L Gherla	30	17	3	10	53-	27	35
5.	C.I.L Sighet	30	14	6	10	39-	34	34
6.	Gloria Baia Mare	30	14	5	11	44-	40	33
7.	Unirea Zalău	30	12	8	10	41-	31	32
8.	Recolta Salonta	30	12	8	10	37-	43	32
9.	Minerul Baia Sprie	30	14	3	13	42-	41	31
10.	Dermata Cluj	30	12	6	12	38-	36	30
11.	Bradul Vișeu	30	10	6	14	36-	41	26
12.	Someșul Satu Mare	30	11	4	15	32-	46	26
13.	Progresul Năsăud	30	9	6	15	31-	56	24
14.	Constr. Baia Mare	30	8	6	16	31-	46	22
15.	Chimistul Baia Mare	30	7	7	16	31-	36	21
16.	Someșul Beclean	30	3	6	21	29-	97	12

Iată lotul utilizat de Bradul în acest campionat: Gh.Pop (21); I.Kolozsvary (4); V. Gurău (2); I.Roman (27); M.Pop (29); P.Ștețcu (24); Gr. Marincat (3); M. Duru (8); I.Grigoraș (2); Al.Kovacs (29); Șt.Kovacs (27); D.Beskid (30); Oros (29); L.Roman (17); P.Bordeianu (27); E.Babuczky (17); P.Cristea (27); Mânăștureanu (4); P.Coman (5); A.Sasu (2); Pauli (14); Bordeianu (14); I.Tăut (16); Gv.Ivașcu (3); Gh.Iuga (2). În paranteză – numărul de jocuri susținute.

Arieșul Turda a câștigat seria noastră, iar la baraj obține 1-0 cu Chimia Făgăraș însă, contestă rezultatul  Arieșului cu Independența Sibiu, ultima nemaiavând nicio șansă, cedând ușor meciul. În acest caz, se desfășoară la București meciul decisiv dintre Arieșul și Chimia din Făgăraș, care se termină cu scorul de 0-4 (0-2). De altfel, și-n campionatul Arieșul câștigă cu 5-0 în etapa 29 (!!) la Dermata Cluj pentru a-și potrivi golaverajul în dauna Dejului!

În 1971/1972 Bradul este repartizat în seria a X-a, clasându-se pe locul 7.

1.	Victoria Carei	26	17	3	6	67-	23	37
2.	Minerul Baia Sprie	26	12	7	7	41-	17	31
3.	Bihoreana Marghita	26	13	5	8	39-	31	31
4.	Unirea Zalău	26	11	8	7	31-	23	30
5.	Minerul Cavnic	26	10	8	8	39-	27	28
6.	Topitorul Baia Mare	26	11	5	10	31-	41	27
7.	Bradul Vișeu de Sus	26	10	6	10	28-	41	26
8.	Someșul Satu Mare	26	10	5	11	34-	29	25
9.	C.I.L Sighet	26	11	3	12	29-	32	25
10.	Recolta Salonta	26	10	4	12	33-	46	24
11.	Constructorul B.Mare	26	7	8	11	42-	52	22
12.	Voința Carei	26	9	4	13	28-	40	22
13.	Gloria Baia Mare	26	8	6	12	20-	37	22
14.	Măgura Șimleu Silvaniei	26	6	2	18	22-	45	14

Din lotul campionatului trecut nu mai apar Marincat, Kolozvary, Gurău, Grigoraș, Al. Kovacs, L.Roman, E.Babuczky, Mănășturean, A.Sasu, Pauli, I.Tăut. Au jucat însă Ioni Kraftsik, Soroceanu, Ion Faiciuc, Gh.Lemnarie și Schwartzkopf. În campionatul județean pe locul 1 Minerul Borșa, care susține baraj cu Forestiera Bixad (Satu Mare) și promovează în ”C”.

N-am consemnat până în acest an rezultatele Bradului în Cupa României, deoarece n-au fost de natură să rețină atenția. De regulă, echipa vișeuană era eliminată din primul sau al doilea tur.

Totuși, în ediția din acest an Minerul Baia Borșa – Bradul 0-1 (0-0) și Minerul Băiuț - Bradul  2-1 (1-0).

Tot din seria a X-a vom face parte și-n următoarea ediție de campionat: 1972/1973. De reținut că învingem pentru prima data pe Recolta Salonta, și încă la un scor concludent: 4-1, iar în ultima etapă am întins colacul de salvare de la retrogradare Unirii Zalău, cedându-i cu 0-1 meciul de la Vișeu. Au debutat în  acest campionat jucătorii: Al.Pop, Șimon, V.Leordean și Ion Urda, acesta din urmă devenind un statornic și foarte serios component al echipei. Din campionatul județean va reveni în „C” Gloria din Baia Mare, fără baraj, deoarece într-o serie; de la 14 la 16.

Seria -X-1972/1973
1.	Victoria Carei	26	18	2	6	86-	20	38
2.	Minerul Cavnic	26	16	3	7	37-	27	35
3.	Bihoreana Margh.	26	14	1	11	51-	40	29
4.	Topitorul Baia Mare	26	11	5	10	44-	31	27
5.	Minerul Baia Sprie	26	12	3	11	39-	33	27
6.	Voința Carei	26	13	1	12	34-	52	27
7.	Bradul Vișeu	26	10	5	11	22-	31	25
8.	Rapid Jibou	26	10	5	11	34-	48	25
9.	Minerul Baia Borșa	26	11	2	13	32-	35	24
10.	C.I.L Sighet	26	11	2	13	34-	38	24
11.	Unirea Zalău	26	10	4	12	26-	35	24
12.	Recolta Salonta	26	11	2	13	25-	36	24
13.	Someșul Satu Mare	26	8	4	14	29-	37	20
14.	Constr. Baia Mare	26	7	1	18	25-	55	15

În 1973/1974 Bradul condus de același D.Beskid, se clasează din nou pe locul 8. La 17 martie 1974 se organizează festivitatea retragerii următorilor jucători: P. Ștețcu, I. Roman, P. Bordeianu, Șt. Kovacs și I.Bilan.

O bună  comportare a avut echipa în Cupa României: Olimpia Baia Mare – Bradul 0-1 (0-1); Bradul – Minerul cavnic (divizia B) 3-2 (2-2) și Bradul – Minerul Baia Mare (divizia B) 0-2 (0-1) la 10 octombrie 1973.

Seria -X-1973/1974
1.	Minerul Baia Sprie	30	17	6	7	59-	19	40
2.	C.S. Zalău	30	16	7	7	45-	21	39
3.	Bihoreana Margh.	30	14	9	7	50-	32	37
4.	C.I.L Sighet	30	16	4	10	51-	33	36
5.	Someșul Satu Mare	30	15	5	10	52-	30	35
6.	Minerul Borșa	30	14	4	12	52-	39	32
7.	Oașul Negrești	30	13	5	12	43-	39	31
8.	Bradul Vișeu	30	15	1	14	44-	43	31
9.	Voința Carei	30	11	7	12	50-	53	29
10.	Minerul Șuncuiuș	30	11	5	14	43-	50	27
11.	Topitorul Baia Mare	30	10	6	14	33-	44	26
12.	Minerul Băița	30	10	6	14	33-	66	26
13.	Rapid Jibou	30	9	7	14	33-	49	25
14.	Victoria Zalău	30	10	5	15	37-	54	25
15.	Gloria Baia Mare	30	6	9	15	33-	50	21
16.	Măgura Șimleu Silv.	30	7	4	19	27-	66	18

În etapa 13 Topitorul Baia Mare – Bradul 2-2 (0-0), dar 0-3 deoarece băimărenii au recurs la falsificarea unor legitimații ale jucătorilor. Au fost sancționați și antrenorul echipei, precum și delegatul.

Seria -X-1974-1975
1.	C.I.L Sighet	30	21	4	5	65-	14	46
2.	Min. Cavnic	30	17	5	8	64-	27	39
3.	Armătura	30	16	6	8	50-	27	38
4.	Min.Borșa	30	14	5	11	52-	36	33
5.	Rapid Jibou	30	14	2	14	46-	41	30
6.	Bradul	30	12	6	12	33-	38	30
7.	Bihoreana	30	11	7	12	44-	25	29
8.	Min. Baița	30	12	5	13	49-	45	29
9.	Voința Carei	30	13	2	15	41-	58	28
10.	Someșul S.M.	30	12	3	15	52-	60	27
11.	Orașul Negr	30	12	3	15	39-	54	27
12.	Min.Băiuț	30	10	7	13	38-	54	27
13.	Min.Șuncuiș	30	11	5	14	40-	59	27
14.	Cuprom B.M.	30	9	8	13	50-	60	26
15.	Unirea Tășnad	30	10	5	15	36-	58	25
16.	Victoria Zal.	30	6	5	19	21-	51	17

Mereu, echipa noastră cu golaveraj negativ, cu cele mai puține goluri marcate, mai ales în deplasare. În județ campionatul revine Lăpușului, dar barajul i-a împiedicat pe fotbaliștii lăpușeni să promoveze în ”C”

Debut slab în campionatul următor: 1975/1976. În ultima etapă a turului consemnăm totuși un rezultat de excepție acasă: 7-0 (4-0) cu Progresul Năsăud, cu Teodor Tocaci, autor a 4 goluri. Turul ne găsește situați pe locul 14 cu 13 puncte, la distanță de locurile retrogradante. 0-0 în retur la borșeni! 3-1 în deplasare cu năsăudenii, cei învinși categoric și la Vișeu.
Lotul Bradului a fost următorul: D.Beskid-antrenor, St. Kovacs – antrenor secund, Gh. Pop, A.Chimșac, M.Pop, I. Bordeianu, V. Leordean, I. Urda, V. Rezmüves, T. Tocaci, Gr. Ivașcu, L. Stadler, I. Hotico, Al. Pop, Gv. Ivașcu (revenit din armată), Gh. Iuga (la fel), L. Kreiter (promovat de la juniori), V.Andreica. La conducerea echipei: președinte: Gr. Hontău (primarul orașului), secretar: Cornel Duțință. La secția de fotbal: președinte: Gh.Stan, secretar: Grigore Grad, iar responsabil organizatoric: Augustin Olear. 

1.	Minerul Cavnic	30	20	4	6	67-	31	44
2.	Unirea Dej	30	16	6	8	51-	28	38
3.	Minerul Rodna	30	15	4	11	60-	43	34
4.	Cuprom B.Mare	30	14	6	10	54-	37	34
5.	Dermata Cluj	30	12	8	10	48-	41	32
6.	Minerul B.Sprie	30	11	9	10	50-	34	31
7.	C.I.L Gherla	30	11	9	10	52-	40	31
8.	Foresta Bistrița	30	13	4	13	43-	40	30
9.	Minerul Băiuț	30	14	2	14	50-	67	30
10.	Minerul Borșa	30	12	5	13	35-	48	29
11.	Tehnofrig Cluj-N	30	10	8	12	39-	42	28
12.	Bradul Vișeu	30	12	4	14	39-	52	28
13.	Cimentul Turda	30	9	8	13	41-	46	26
14.	Minerul Baița	30	11	3	16	46-	57	25
15.	Construcții Cluj	30	9	6	15	36-	44	24
16.	Progresul Năsăud	30	5	6	19	24-	85	16

În Cupa României Bradul pierde la Forestiera Câmpulung la Tisa cu 2-3, după executarea loviturilor de la 11 m., dar rezultatul real ar fi fost 3-3 (!) pe teren, deoarece arbitrul St. Moldovan din Sighet n-a mai așteptat să se execute întreaga serie de 5 lovituri de la 11 m., necunoscând probabil regulamentul.

1976/1977 – Un campionat cu oarecare peripeții. Desigur, suntem repartizați tot în seria a-X-a.  A promovat din această grupă Avântul Reghin, dar...cum? Înaintea ultimei etape Minerul Rodna era pe poziția  1 cu: 29 17 4 8 66 -37 38p., iar Reghinul pe poziția 2-a cu: 29 17 4 8 44-27 38p.

Unul din puținele meciuri internaționale ale Bradului, împotriva unei echipe din Ungaria.
Foto ©️ Sony Toth

Una dintre cele mai puternice echipe a lui Bradul, cea din anii ‘80!
foto ©️Sony Toth

Bradul Vișeu - Super echipa care după campionatul 1986/1987 revenea în Divizia C (Liga a 3-a)!
foto©️Dorin Pașca